luni, 22 august 2011

Viata e frumoasa...(part 1)


Harry veni in graba cu o valiza spre locul in care ei se intalneau de obicei, locul lor sacru unde nimeni nu.i putea intrerupe, unde nici un "albastru" nu putea descoperi adevarata lor misiune, unde raul nu.i putea atinge. Rose statea pe banca roasa de carii, si vopseaua cojita de ploile zilnice ale Londrei. Valiza pe care o tinea in mana pastra inselatoarele aparente ca totul este o calatorie prin care fiecare om trece in viata sa plina cu bine sau cu rele, dar de fapt acolo se afla calatoria destinului lor.
-Am ajuns! spune cu glasul ragusit Harry de la atat tutun.
Rose nu.i raspunse nimic, tacerea ei ascundea sentimente de ura, frustrare, greata si regret, un amalgan de sentimente ascunse doar in lacrimile ce ii curgeau siroaie pe obrazul sau brazdat de cicatricea lasata de acel cutit.
-Am adus malaiul mult asteptat, cu banii astia o sa ne cumparam acea masina pe care o visam de mult timp.Spune Harry putin ingrijorat de comportamentul lui Rose.
-Nu mai suport, ingelege, nu mai vreau nimic!
-Ce e cu tine, pana acum erai foarte fericita de situatia noastra, de banii care i.am castigat intr.un timp atat de scurt, ce ai patit?
-Stii, spune Rose cu ochii inlacrimati, m.am saturat de viata care o ducem, nu mai pot crede.ma!
-Acum te.ai saturat cand totul incepe sa mearga atat de bine?
-Da! Problema e ca imi doresc viata mea, cea linistita, noptile cand fugeam de alcoolicul meu tata, si priveam amandoi stelele in timp ce stateam intinsi pe iarba, zilele cand furam amandoi resturile din restaurante si mancam cu atata bucurie o bucatica de carne, zilele cand ii duceam acasa mamei banii de pe florile vandute si ea se bucura asa de mult, biata mea mama a murit de suparare. Se opreste isi aprinde o tigara si apoi continua. Acele zile imi lipsesc atat de mult, ziua cand ne.am casatorit si am furat din magazin acea perdea pentru a imi face rochia de mireasa, si dupa petrecerea de dupa nunta facuta in piscina acelui om de afaceri care era plecat in concediu, nasterea copilului nostru si zilele cand il scoteam sa.l plimbam, acele zile liniste, mai trase un fum din tigara, apoi ofta de parca toata viata urma sa i se termine in acel moment.
-Nu inteleg cum poate sa.ti lipseasca saracia, acum avem de toate, copilul nostru are tot ce isi doreste!
-Dar linistea a disparut de mult, grijile ma invaluie, cosmarurile nu.mi dau pace, rana din sufletul meu e adanca de atatea crime si vieti distruse.
-Nici mie nu.mi dau pace cosmarurile, zilnic sunt chinuit, stors de ultima picatura din suflet, sunt mereu ingrijorat sa nu fim urmariti, sa nu fim prinsi si mai ales sunt ingrijorat de parerea pe care si.o va face prichindelul nostru, despre ce fel de parinti suntem noi.
-Mereu m.am gandit la acest aspect, la viitorul lui Toni, avem tot ce ne trbuie, vreau sa renuntam, te implor!
-Imi este frica!
-Stii ce? Du.te dracului, las nenorocit! spune Rose cu o privire plina de ura, apoi arunca tigara in scarba si pleaca spre locul ce ii va schimba soarta.

-VA URMA!-
*Elly Star*

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu